„Războinicii de birou”. Corporatiștii se pregătesc de Cu Bicicleta La Mare

La cea de-a opta ediția a caravanei „Cu Bicicleta La Mare” participă și doi reprezentanți ai domeniilor juridic și bancar: un avocat angajat la una dintre cele mai mari firme de profil din țară și un economist ce conduce un întreg departament la Banca Comercială Română

De luni până vineri poartă cămașă și cravată, iar servieta este un accesoriu obligatoriu. În weekenduri, tricoul impermeabil ia locul gulerului alb, iar pantalonii cu dungă devin scurți, mulați, cu sau fără bretele. La toate acestea se adaugă, desigur, o cursieră bună și senzația de viteză și de libertate. Vorbim despre pasionații de ciclism care în timpul săptămânii sunt la birou, îngropați în acte, iar la sfârșitul acesteia se transformă în cei mai aprigi fani ai lui Alberto Contador. Este și cazul lui Andrei Șărban și al lui Rareș Neculicioiu, doi dintre cei 450 de concurenți deja înscriși pentru caravana Cu Bicicleta La Mare, organizată de ProSport, ce vor pedala până la mare, pe 26 aprilie. Primul este avocat la Boștină și Asociații, iar cel din urmă conduce departamentul de audit din cadrul BCR.

„Gata cu hibernarea!”
Diferența dintre cei doi vine la numărul de prezențe (0 vs 7) în cadrul campaniei „Cu Bicicleta La Mare”, însă pasiunea pare a fi aceeași. „M-am gândit de mult să particip la această cursă, dar nu am avut mijloacele necesare s-o fac. Aveam doar un Mountain Bike, nu o cursieră și tocmai de aceea nu am vrut să mă bag. Acum m-am înscris și sper să nu mă fac de râs. Am luat și un coleg de la muncă și asta ca să ne facem de rușine în doi. Între timp am mai slăbit vreo 20 de kilograme și sper să reușesc să fac și eu măcar prima parte. După aceea, mai vedem”, spune Andrei, avocatul în vârstă de 39 de ani,  în timp ce Rareș se declară familiarizat cu pedalatul până la mare: „Am deja șapte participări. Sunt pasionat de sport în general și cursa mi s-a părut o nebunie frumoasă. E un challenge personal pe care nu am vrut să-l ratez. Faptul că se organizează acum, la început de primăvară, e un lucru minunat, cu toții simțim nevoia să ne mișcăm, să ieșim din hibernarea de iarnă”.

„Aș pune o remorcă la bicicletă și pentru fiică‑mea”
Drumurile lungi nu-i sperie, nici măcar cei 200 de km distanță până la mare, mentalul fiind factorul esențial pentru a duce cursa la bun sfârșit: „Cu partea sportivă n-am avut probleme niciodată, sunt rezistent și cred că la nivel mental am fost mereu pregătit pentru competiții. Ce-mi place cel mai mult la cursele astea este că mă deconectez imediat de la probleme, că pot să mă gândesc la tot ce am de făcut pe viitor, că îmi adun gândurile și, mai ales, că socializez. Sportul îmi aduce foarte mult echilibru în viață”, spune angajatul BCR. „Am mai făcut drumuri lungi, nu mă tem de asta. Obișnuiesc să mai parcurg câte 100 de kilometri pe zi, nu mai mult și neapărat a doua zi pauză totală, nu de alta, dar apoi nu mă mai pot așeza pe scaun. Sunt un războinic de birou, asta e… (râde). Încerc să fac cât de multă mișcare pot. Culmea, nu sunt pasionat de sport. Sunt doar de «biciclit». Sunt antitalent total, nu știu cu ce se joacă fotbalul, habar n-am de nimic. Încerc s-o conving și pe fiică-mea să mă urmeze pe bicicletă, însă nu prea am succes. Are doar șase ani și e ferm convinsă că o să o iau și pe ea acum la mare. Nu văd cum, poate doar să-mi pun o remorcă”, se amuză Andrei Șărban.  

Investiția: peste 3.000 de euro
Pasiunea pentru ghidon și pedale i-a dus la investiții de peste 3.000 de euro, însă banii nu stau în calea dorinței de mișcare. „Am băgat în cele două biciclete, MTB și cursieră, aproape 2.000 de euro, iar echipamentul m-a dus și el cam pe la 250 de euro”, povestește Rareș Neculicioiu. Cursiera pe care Andrei a cumpărat-o recent a costat 1.500 de euro, iar echipamentul s-a dus la aproape 1.000: „Sincer, nu contează decât să fie distracție și să ne mai mișcăm și noi cât de cât. Îmi doream al naibii de mult să intru și eu în cursă încă de anul trecut,  dar toți prietenii mei mi-au spus să stau cuminte, să nu mă prezint cu Mountain Bike-ul că o să mor pe drum. Drumurile noastre nu sunt grozave și se poate întâmpla ceva  rău, ferească Dumnezeu. Și cum nu sunt un tip aventuros, am zis să stau acasă până investesc în infrastructură. Acum, aproape că nici nu-mi doresc să fie vreme frumoasă, ci să bată vântul din spate”.